Exista si traiesc printre noi de cand ne-au creat, unii ne ajuta altii vor sa ne sclavageasca,sa ne transforme in clone dobitoace. Poarta o lupta aparent invizibila si au agenti, ce au fost alesi cu totii la nastere, li s-au incorporat daruri speciale in ADN. Acestia trebuiesc sa serveasca scopului uneia dintre rase... daca vom ajunge la mana celorlalti, ramane de vazut.
Cititi ! Caci nici nu stiti ceea ce nu stiti.
Am de lucru destul de mult si maine la fel voi avea parte de o zi destul de incarcata. Misiuni dupa misiuni, numai asta fac de sase ani de zile de cand am fost trezit si activat in aceea seara pe care mi-o amintesc parca si acum. Zici ca s-ar fi intamplat ieri. Atunci intelesesem ca ce studiasem si practicasem in decursul vietii se datora LOR. Inainte nu realizam de ce prin transa pot ajunge la acea masa goala dintr-o incapere simpla dreptunghiulara cu geamuri negre imprejur ce semana a camera de interogatoriu, iar prin intermediul clar-auditiei ii puteam auzi si intelege ce vorbesc cu mine. In alte vizite astrale pe care le faceam la ei mi-au aratat si o parte din nava: exteriorul (un sfert) si banuielile mi s-au adeverit, nu cred ca vreti sa cunoasteti invelisul navetei din punct de vedere chimic dar va pot spune ca ea supravegheaza totul, este plina de camere video incorporate in armatura care filmeaza non stop. Are si niste arme plasmatice ce sunt absolut superbe, sunt in acelasi timp un organism viu, daca le-ati vedea live ati intelege, bine nu asta e important... Ajungeam cu ajutorul magiei spirituale avansate pe nava lor, stiam si ii puteam simti ca sunt dincolo de ferestre, de multe ori ma chemau ei si asta ca sa comunice cu mine, fara sa se arate la inceput. Sunetele pe care ei le emit si scot fizic nu au nici o legatura cu limbajul nostru, e nevoie de clar-auditie pe care nu toti o poseda. Ea ni se ofera, este un dar venit din Univers. Ehh... printre noi, jos pe Terra acolo e altceva, isi pot controla organismele lor duale sa se comporte si sa arate ca orice fiinta umana doresc doar cu ajutorul unei bucati de tesut ADN al victimei. Aceasta reusita are si un anume pret iar acel pret poate fi obtinut doar de la noi omenirea prin inspaimantare si prin prostie (asta in marea parte). Nu prin sange adrenalinic cum s-a vehiculat pana acum, hrana lor sunt sentimentele noastre de teama si frica, dar despre acestea o sa aflati mai multe mai tarziu. Oricum mai incolo veti descoperi si alte lucruri pe care... credeti-ma, nici nu le banuiti.
Spuneam ca totul s-a schimbat in aceea seara in care ma plimbam linistit pe aleile parcului I.O.R. din capitala. O noapte racoroasa, nu foarte rece, vantul nu batea... totul era minunat. Daca imi amintesc bine ceasul era in jur de douasprezece noaptea cand stiam ca nu mai era populatie in parc, bine.., cu exceptia a doua trei cupluri ratacite prin boscheti pentru mozoleli si alte chestii. Nu port ceas sau telefon la mine cand ma reincarc deoarece circuitul lor electronic afecteaza si interfereaza cu energiile conectate din Univers. Ceea ce inca nu stiti despre mine si poate ca am precizat vreo doua dintre ele la inceput sunt indeletnicirile mele pe care le posed, gen: transa, meditatii, ghidare ganduri, telekinezie, influentari mentale, jocuri psihiologice, preziceri, levitatii etc... le posed pentru ca mi le-am antrenat in decurs a peste 10 ani de zile. Multi dintre voi nu realizati ca eu imi infaptuiesc mereu propriile vointe dandu-va voua impresia ca de fapt a fost ca voi si nu ca mine. Si de ce toate astea? Pentru ca sunt un vrajitor, unul spiritual si in seara cu pricina aveam nevoie sa ma incarc cu energii si sa imi procur anumite “bunuri naturale” cum le mai numesc eu , ce le folosesc pentru puteri. Nu sunt inca o fiinta duala pentru ca mai am o gramada de lucru pana sa ajung si la Magnum Opus, dar nu e asta problema caci misiunile mele au alte prioritati.
Va ziceam ca apucasem sa urc aleea din parc unde nu sunt lumini stiind ca de acolo ma indrept fix spre zona mea cu “minunatii vrajitoresti” niste ierburi care le impregnasem cu o zi inainte sa absoarba vitalitate din trecatorii parcului, asta e alta indeletnicire pe care nu am precizat-o, dar cum altfel sa poti supravietui ani si ani in sir poate chiar sute. Stiam ca paznicii dorm inghesuiti in baracile lor de plastic, sau cine stie pe unde mama masii or fi adunati sa se contrazica sau sa bea ca tot romanul taranisto-paznicas pana nu mai stiu de ei. Asadar ma aplecasem si incepusem sa sap usor ca sa desprind plantele cu tot cu iarba si ceva pamant ca sa le pun in cutia neagra hand-made creatie proprie din bete de chibrit. O cutie speciala pe care o foloseam si pentru altceva, pentru captivitate, subjugare ori pedepsire de persoane.
Cand... atunci s-a si intamplat. M-am trezit luminat de un fascicul alb, dar care nu iti orbea privirea cum ar fi fost normal si apoi m-am simtit usor ca un fulg. Vedeam bancile si copacii parcului sub mine de undeva de sus. Incepusera sa se micsoreze si eu ma inaltam la ceruri... holly shit ! Si imi e si frica de inaltime... numai ca atunci in acel moment frica disparuse.
...........
Am de lucru destul de mult si maine la fel voi avea parte de o zi destul de incarcata. Misiuni dupa misiuni, numai asta fac de sase ani de zile de cand am fost trezit si activat in aceea seara pe care mi-o amintesc parca si acum. Zici ca s-ar fi intamplat ieri. Atunci intelesesem ca ce studiasem si practicasem in decursul vietii se datora LOR. Inainte nu realizam de ce prin transa pot ajunge la acea masa goala dintr-o incapere simpla dreptunghiulara cu geamuri negre imprejur ce semana a camera de interogatoriu, iar prin intermediul clar-auditiei ii puteam auzi si intelege ce vorbesc cu mine. In alte vizite astrale pe care le faceam la ei mi-au aratat si o parte din nava: exteriorul (un sfert) si banuielile mi s-au adeverit, nu cred ca vreti sa cunoasteti invelisul navetei din punct de vedere chimic dar va pot spune ca ea supravegheaza totul, este plina de camere video incorporate in armatura care filmeaza non stop. Are si niste arme plasmatice ce sunt absolut superbe, sunt in acelasi timp un organism viu, daca le-ati vedea live ati intelege, bine nu asta e important... Ajungeam cu ajutorul magiei spirituale avansate pe nava lor, stiam si ii puteam simti ca sunt dincolo de ferestre, de multe ori ma chemau ei si asta ca sa comunice cu mine, fara sa se arate la inceput. Sunetele pe care ei le emit si scot fizic nu au nici o legatura cu limbajul nostru, e nevoie de clar-auditie pe care nu toti o poseda. Ea ni se ofera, este un dar venit din Univers. Ehh... printre noi, jos pe Terra acolo e altceva, isi pot controla organismele lor duale sa se comporte si sa arate ca orice fiinta umana doresc doar cu ajutorul unei bucati de tesut ADN al victimei. Aceasta reusita are si un anume pret iar acel pret poate fi obtinut doar de la noi omenirea prin inspaimantare si prin prostie (asta in marea parte). Nu prin sange adrenalinic cum s-a vehiculat pana acum, hrana lor sunt sentimentele noastre de teama si frica, dar despre acestea o sa aflati mai multe mai tarziu. Oricum mai incolo veti descoperi si alte lucruri pe care... credeti-ma, nici nu le banuiti.
Spuneam ca totul s-a schimbat in aceea seara in care ma plimbam linistit pe aleile parcului I.O.R. din capitala. O noapte racoroasa, nu foarte rece, vantul nu batea... totul era minunat. Daca imi amintesc bine ceasul era in jur de douasprezece noaptea cand stiam ca nu mai era populatie in parc, bine.., cu exceptia a doua trei cupluri ratacite prin boscheti pentru mozoleli si alte chestii. Nu port ceas sau telefon la mine cand ma reincarc deoarece circuitul lor electronic afecteaza si interfereaza cu energiile conectate din Univers. Ceea ce inca nu stiti despre mine si poate ca am precizat vreo doua dintre ele la inceput sunt indeletnicirile mele pe care le posed, gen: transa, meditatii, ghidare ganduri, telekinezie, influentari mentale, jocuri psihiologice, preziceri, levitatii etc... le posed pentru ca mi le-am antrenat in decurs a peste 10 ani de zile. Multi dintre voi nu realizati ca eu imi infaptuiesc mereu propriile vointe dandu-va voua impresia ca de fapt a fost ca voi si nu ca mine. Si de ce toate astea? Pentru ca sunt un vrajitor, unul spiritual si in seara cu pricina aveam nevoie sa ma incarc cu energii si sa imi procur anumite “bunuri naturale” cum le mai numesc eu , ce le folosesc pentru puteri. Nu sunt inca o fiinta duala pentru ca mai am o gramada de lucru pana sa ajung si la Magnum Opus, dar nu e asta problema caci misiunile mele au alte prioritati.
Va ziceam ca apucasem sa urc aleea din parc unde nu sunt lumini stiind ca de acolo ma indrept fix spre zona mea cu “minunatii vrajitoresti” niste ierburi care le impregnasem cu o zi inainte sa absoarba vitalitate din trecatorii parcului, asta e alta indeletnicire pe care nu am precizat-o, dar cum altfel sa poti supravietui ani si ani in sir poate chiar sute. Stiam ca paznicii dorm inghesuiti in baracile lor de plastic, sau cine stie pe unde mama masii or fi adunati sa se contrazica sau sa bea ca tot romanul taranisto-paznicas pana nu mai stiu de ei. Asadar ma aplecasem si incepusem sa sap usor ca sa desprind plantele cu tot cu iarba si ceva pamant ca sa le pun in cutia neagra hand-made creatie proprie din bete de chibrit. O cutie speciala pe care o foloseam si pentru altceva, pentru captivitate, subjugare ori pedepsire de persoane.
Cand... atunci s-a si intamplat. M-am trezit luminat de un fascicul alb, dar care nu iti orbea privirea cum ar fi fost normal si apoi m-am simtit usor ca un fulg. Vedeam bancile si copacii parcului sub mine de undeva de sus. Incepusera sa se micsoreze si eu ma inaltam la ceruri... holly shit ! Si imi e si frica de inaltime... numai ca atunci in acel moment frica disparuse.
...........
Am crezut ca dorm si sunt intr-un vis ceva, dar incercand sa ma misc am observat ca eram ancorat pe o masa si aveam ceva viu ce se rotea infasurat de incheieturile mainilor si picioarelor mele. In mod normal ar fi trebuit sa ma sperii si sa imi sara inima din piept, dar aceste “chestii” erau placute si nici nu le simteai. De gat insa aveam un fel de fascicul care cand incercam sa ma ridic ma bloca, era asemeni unei perne moi insa totusi toate acestea ma tineau captiv. Cert era ca ma trezise zarva din jurul meu, cineva se tot certa... sau ma rog se contraziceau.
- Tu nu vezi ca e insemnat, nici macar nu ii putem sterge memoria ca sa-l trimitem inapoi.
- Da bravo mah, te-a mancat pe tine undeva sa-l alegi tocmai pe asta.
- Si eu de unde vroiai sa stiu ca este divergent si de-al nostru? Nu parea...
- Nu parea? Puteai sa-l scanezi inainte, dar ti-a fost lene, daca afla comandantul ai dat de dracu.
- Ehh lasa asta, am mai luat noi si altii tot asa fara scanari. Aia erau buni nu? Te reincarcai bine din ei?
Urma un moment de tacere.
- Mai bine da-te la o parte ca vreau sa cercetez baza de date sa vad cum o scoatem la cap.
Niste sunete ciudate, un fel de alarma se declansa la scurt timp dupa ce am deschis ochii si am vazut o parte din imprejurimi, exact cand am intors capul spre acele voci am inchis ochii instant crezand ca voi reusi sa ii pacalesc.
- Sa te vad acum ce mai faci tampitule, uite-l ca e treaz!
Ambele fiinte se oprira in loc si se uitau la mine in tacere. Acum nu mai ziceau nimic. Erau niste umbre, un fel de spectre de marime medie cu ceva stralucitor pe ele, sa fi fost un fel de halat medical ceva, doar ca asta parea desprins din filmele SF.
- Si de unde stiti voi ca sunt treaz? Am gandi eu in mintea mea.
- Din acelasi motiv in care si noi te putem auzi si comunica cu tine Dragoane. Clar-Auditie, Telepatie... chestii de genul.
- Opaaa... imi stiu si numele magic observ. Eram cu ochii larg deschisi si ii priveam si eu acum. Niste umbre plutitoare,ascunse parca de niste robe invizibile, nu aveau ochi, nu aveau gura nu aveau chip. Erau pur si simplu umbre.
- Gresesti, asa observi tu si zici ca am fi umbre. Noi facem parte din echipajul medical al navei. Te aflii la bordul unei Tensa-G84, editie dedicata supravegherii si controlului oamenilor. Suntem medici responsabili cu integrarea tesuturilor ADN, modificari vieti, control... chestii care la acest nivel te depasesc enorm de mult.
- Deci sunteti Alieni. Eu de ce nu va pot citi voua gandurile?
- Nu poti pentru ca esti "mic" si sa stii ca suna urat acest termen, stiu ca asa ne numiti voi pamantenii, noi facem parte din rasa Demonoidal Intunecata si suntem primii Supravietuitori urmatorii sunt Anghelistii.
- Adica? Cum sa fiti supravietuitori? Cum primii?
- May fiule, ca sa ma exprim si eu metaforic, caci nah... in decursul actiunilor desfasurate pe Terra am prins si invatat destule limbaje si expresii de la voi. Din cele 3 rase: Demonoidala, Anghelistica si Spectrala am fost aliati cu Anghelistii si impreuna ne-am eliminat dusmanii comuni, adica pe Spectrali.
- Ia gata, intervenii cealalta fiinta oprindu-l, prea multe informatii ii dai tu la pamantean.
- Pamantean deci, mai devreme eram de al vostru sustineai... vezi ca si termenul asta suna urat, nea demonoidel, il luai un pic peste picior.
L-am vazut cum se infurie in toata umbrimea lui si incearca sa ma fixeze, parca vrand sa ma atace psihic. Imediat mi-am creat vizual sfera protectoare pe care am acoperit-o cu oglinzi si i-am trimis totul inapoia lui.
- Bechard, controleaza-te! Ii ceru colegul sau de breasla.
- De-al nostru in sensul ca o sa lucrezi pentru noi. Ai fost selectat din viata anterioara in care la fel ai avut legaturi cu fiinte ca noi.
-Ohh , e de inteles acum toate atractiile mele pe partea paranormala, care de fapt nici nu este asa. Bine eu vroaim sa zic prin expresia de mai sus , ca nu va stiu numele, voi il stiti pe al meu. N-am vrut sa jignesc cu nimic mai devreme, incercai eu sa ma scuz cumva.
- Te-as putea distruge fizic fara sa mai folosesc magia asta primitiva a voastra de pe Terra dar se pare ca esti mult mai valoros si indicativul din baza noastra de date confirma acest lucru, prinvind niste date care zburau intrandu-i in crestet prin Ajna. Acela cred ca era un fel de monitor mai modern sau mai bine spus extrem de avansat pentru creierul meu.
- In acest caz stii ce ai de facut Bechard, nu mai pierde vremea si incepe procedura protocolului de urgenta. Si apropo, Dragon Athus... eu sunt Aghlasis, colegu e Bechard, se mai infurie el dar lasa ca ii trece.
- Nu stiu de ce am impresia dar numele astea credeti-ma ca le stiu de undeva. Cred ca din Goetia asa-i?
- Mda, cam asa ceva, bine tu mai ai ramasite si franturi din viata precedenta. Dar ce sti tu la momentul acesta nu prea e intocmai cu realitatea, sunt anumite modificari special oferite de restul de fiinte cu care intrati in contact, numai ca nu e acum momentul sa iti explicam. Ne mai intalnim in astral cu timpul si mai pricepi atata timp cat continui cu programul de dezvoltare la care lucrezi de vreo 3 luni.
- Iaute si asta stii, bravo, l-am laudat mecanic ca sincer sa fiu nu avea nici un sens faza pe care tocmai o spusesem. E bine sa fii politicos m-am laudat singur apoi.
Se indrepta spre mine zambind, cu siguranta ca imi citise in gand faza cu politetea. A scos ceva de la piept, era un buzunar cumva luminos care s-a deschis si inchis ca un portal. Pana la urma era un halat ce mama masii am avut dreptate. A pus obiectul la o distanta oarecare de acele organisme vii ce ma tineau prizonier si acestea se deblocara disparand ca niste serpi pe sub masa. Foarte frumos o imagine ca in filmele cu animatii.. au lasat si o dara magic ambientala in urma lor. Superb.
- Ohhh, asa da. Alta viata. Mersi!
- Acum stai aici cuminte pana vine insusi Malek Ta'Us sa te preia.
Realizasera ca nu acum era timpul meu sa fiu adus la bordul navei pentru instruire, ci abia peste cativa ani, dar ce sa faci... asa e viata uneori, o curva pentru fiecare entitate in parte.
Despre Malek Ta'Us nici nu mai are rost sa vorbesc toti ocultistii adevarati il cunosc. Si aici vorbesc de cei autentici ce practica stiintele sacre nu inventiile la inamicii nostrii si bazaconiile wicca care se mai gasesc pe "piata". Mai este cunoscut si ca EA, Enki si Cel Care Este. Asadar nu cred ca va puteti imagina ce bucurie pe mine sa il intalnesc pe insusi Malek, cel care cu cativa ani in urma imi vorbise in vis si ma ajutase sa biruiesc si sa inving anumite probleme din perioada respectiva. Acum aveam ocazia sa il intalnesc fata in fata, vocea i-o cunosteam deja, asa ca nu era problema pentru mine.
..........
Ce a urmat au fost mici dezvaluiri personale, activarea mea in cadrul Agentiei Galactice a Demonoizilor. Asta insemna marcarea mea pe bratul drept cu o salamandra de foc, caci puterile mele sunt vulcanice si pline de energii ale elementului primordial Foc. Este un tatuaj, dar nu orice fel de tatuaj, acesta dispune si de niste dispozitive ce se activeaza pe baza partilor magnetice si electrice ale corpului omenesc, la mine au fost scrise in codul ADN cand m-am nascut. Am trecut si pe langa camera mea unde ajungeam din astral, am recunoscut instantaneu acel pupitru si acele ferestre care uneori afisau stele si galaxii.
- Aici erai in perioada ta de inceput, iti testam vointa si perseverenta si se pare ca ai reusit, mi-a spus Malek Ta'Us.
Pe drum in timp ce imi arata din interiorul navei l-am rugat sa ia si el o forma umana caci ce e drept nu prea eram obisnuit cu umbre. Umbra ca umbra, dar se si puteam materializa cand doreau. Am ramas placut suprins ca s-a conformat cererii mele intr-un barbat normal, putin blondut, caci spunea el: "Blonzii dau o pata de culoare in lumea voastra facuta praf". Am ras impreuna cu el.
Dupa acel scurt tur prin naveta fusesem inrolat, mi se mai imbunatatira din abilitati si mi s-a mentionat strict si clar sa nu le folosesc in prezenta altor muritori, oamenii de rand. Si eu tot un muritor sunt dar daca voi duce cu brio la indeplinire misiunile si ajut la infaptuirea planului suprem venit de la insusi Regina LOR, atunci situatia se va schimba. Am incuviintat si fagaduit ca asa voi face iar secretele le voi tine numai pentru mine.
Am fost trimis inapoi. S-a consemnat totul in registrele bibliotecii Akasha si de atunci mi-am inceput lucrul la primele mele misiuni. Cei drept era clar ca misiunea cu criza economica o ratasem, dar... acum eram inrolat in programul Dronelor Inteligente si la asta aveam maine de lucru, cand va povesteam la inceputul cartii. In momentul de fata sunt infiltrat si bagat de 2 ani de zile de cand lucram cu noile dronele ale Institutului SupremLifeCODE. Am reusit doar sa le facem functionale actionate manual. Misiunea este mult mai complicata caci trebuiesc ca acestea sa ajunga independente si inteligente, actionand pe baza de principii morale, ganduri. Poate va intrebati in ce scop?... sunt foarte multe credeti-ma, nu are inca rost sa stiti acum. Cei drept cam in maxim 3 - 5 ani vor intra definitiv in vietile noastre, ca vrem asta sau nu si nimeni absolut nimeni nu va putea face nimic.
Mi-a fost usor cu programarea pentru ca in scoala asta facusem, tot felul de limbaje si algoritmi. Cu ajutorul LOR eram unde eram. Au tras sfori peste tot, caci sunt alieni si in guvern in politie in spitale, peste tot, controleaza din umbra destul de multe domenii de activitate. Din cand in cand imi mai trimiteau bucati de cod ce ma ajutau sa dezvolt noi functii pentru placile si controlul senzitiv automat. pe care le integram instant. Eram unul de-al lor si ei aveau nevoie de mine.
Mie imi place asta si impreuna cu ceilalti agenti, pe care inca nu i-am cunoscut, desi am banuielile mele, cu totii trebuie sa schimbam lumea. Telul principal este eliminarea Anghelistilor pentru ca ei deja controleaza trei sferturi din populatia globului, dar o controleaza prost, au indobitocit-o total si o trag in jos doar pentru a-si bate joc, asta fiindca dupa ce au fost aliatii nostrii au vrut sa ne elimine si pe noi si sa ne sape pe la spate... dar Malek Ta'Us, Belzebuth, Astaroth, Azazel si ceilalti mari Printi Stelari au stiut sa dea piept impotriva uneltirilor Anghelistilor. Si de asta inca se continua si azi acest razboi aparent invizibil pe care trebuie sa il ducem la capat sa scapam omenirea de uneltirile lor, sa infiintam chiar si o Ordine Mondiala, sa aducem spiritualitatea la toti sa o foloseasca in voie, sa protejam intreaga Planeta. Insa pentru toate acestea in unele situatii este nevoie si de varsare de sange.
Dar pana atunci, o luam incet, sistematic pas cu pas, ca la sah gandind 10 - 20 de mutari inainte. Primejdiile m-au pandit mai mereu doar ca au fost destul de marunte. Tocmai de aceea sunt Dragon Athus caci iubesc pericolul si imi place sa lupt. De ce? Pentru ca pot si imi place. In ziua ce vine veti cunoaste si intra in viata unui agent extraterestru printre oameni... care de multe ori nu are sarcini prea usoare. Nu am fost inca descoperit si slabe sanse ca inamicii sa ma gaseasca si sa contra-atace. Au fost cei drept doi agenti in devenire din Turcia dar, s-a rezolvat.
Ceea ce nu stiam e ca in cateva zile ceva avea sa se schimbe si nu va fi bine deloc, va fi de furca nu gluma.
