In vremurile stravechi ucenicii obisnuiau sa plece deseori de acasa si sa locuiasca impreuna cu maestrul lor. Ei traiau in aceiasi cladire, ca intr-un sanctuar. Uneori, obisnuiau sa locuiasca impreuna cu alti ucenici sau invatatei intr-o casa a breslelor sau intr-un atelier. Tu, bineinteles vei locui in casa ta deoarece stiinta si tehnologia a inaintat permitandu-ne astfel sa avem acces la cunoastere secreta adevarata si ne este mult mai usor sa comunicam, sa socializam fata de cum era pe vremuri. Vreau, totusi atunci cand citesti din acest blog sa iti imaginezi ca esti cu mine in camera de studiu, ca muncesti alaturi de mine sau ca ma insotesti intr-o plimbare prin padure, pe campuri, pe tarmul marii. Sau ai putea sta intins/a pe spate pe coasta unui deal, privind la stele...
Acum ca ti-ai inceput ucenicia, oare ce crezi ca ne dorim unu de la altul? Te-ai astepta probabil ca eu sa iti ofer aceste lectii intr-o ordine sistematica. Ma rog, pot spune totusi ca iti voi da cele mai oneste, mai sigure si mai responsabile informatii pe care le cunosc. La urma urmelor cea mai mare dorinta a mea este ca tu sa imi continui opera, sa contribui la randul tau la ea si sa predai stafeta generatiilor urmatoare.
In ceea ce priveste asteptarile mele... mai intai de toate vreau sa fii atent. Sa ai grija de tine si sa ii tratezi bine pe ceilalti, sa nu te apuci acum sa devii zmeu. De fapt, eu zic ca ne vom intelege minunat. Astept de la tine sa studiezi si sa inveti aceste lectii si bine inteles sa scrii cate ceva in jurnalul tau magic in fiecare zi.
Ave!
