Partea Intai
"Pânza baldachinului se unduia uşor în ritmul vântului mângâietor al dimineţii. Camera era acum scăldată de razele blajine ale soarelui. Somnoros din firea sa, ca în fiecare dimineaţă, îşi deschise leneş pleoapele şi fu izbit de acea invazie a luminii, ce îi provocă o mică durere în ochi. După câteva bolboroseli în sinea sa, se ridică pentru a coborî din pat. Privirea îi fugi la fereastră şi observă că aceasta era deschisă. Din câte îşi amintea o închisese înainte să adoarmă, sau fusese prea obosit să mai facă acest lucru? Nu prea îşi dădea seama acum. Deveni un pic cam circumspect şi aruncă o privire împrejurul său. Măsuţa pe care era aşezată fructiera frumos ornamentată zăcea neîncepută aşa cum o lăsase aseară. Restul statuietelor şi obiectele de artă rare cu care îşi decorase camera păreau a fi la locul lor. În fine, nu avea rost acum să-şi reaminteasca datorită căror fapte i se datorau bogăţiile pe care le stăpânea şi se lăfăia în ele. Observă lumina lampadarului aprinsă şi îşi dădu seama că somnul îl furase aseară mult prea devreme pentru a încheia ziua aşa cum se cuvenea. Apăsa butonul şi lumina artificială dispăru ca şi cum n-ar fi fost acolo. Îşi luă papucii auriţi în picioare şi coborâ de la etaj îndreptându-se spre baie. Pe hol fu întâmpinat de galantul majordom gata oricand a-i sta la dispoziţie:
- Bună dimineaţa domnule Ash. Aţi dormit bine?
- Da Richard, mulţumesc.
- N-am îndrăznit să vă deranjez mai devreme de cât era cazul, chiar acum aveam de gând să urc la dumneavoastră.
Îşi aranjă voalant papionul şi adăugă:
- Mă duc să pregătesc micul dejun, vă rog să mă iertaţi.
- Sigur, te rog, o să vin şi eu îndată.
Apropiindu-se de baie, o senzaţie stranie îl învălui. În timp ce se spăla simţi o răcoare la ceafă şi un mic şuierat în ureche. Întoarse din instinct privirea înapoi... însă nimic, şi îşi reluă spălatul. Marginile oglizii prinseră a se aburi uşor şi nişte cuvinte scrise cu sânge ocupară locul din mijloc. Ash înţelese mesajul şi rosti în şoaptă:
- Nu acum Demonule, avem timp, spuse printr-un oftat scurt.
Silueta unei umbre neagre asemeni unui înger cu corniţe se materializă lângă el.
- Cel mai târziu în noaptea asta Ash trebuie să-mi dai ce este al meu, se auzi vocea groasă a entităţii poruncindu-i pe un ton supărător.
- Da nu incape îndoială, am înţeles, voi începe să fac pregătirile.
- Bun Ash, vezi să nu mă dezamăgeşti, după care umbra se şi evaporă pe nesimţite.
Coborâ jos în living unde bunătăţile calde preparate de Richard îl aşteptau îndemnându-l îmbietor să le devoreze cât mai repede. Se opri lângă Richard şi-l bătu uşor pe umăr:
- Dragul meu, o să vreau să îţi iei liber vreo două zile începând de acum.
- Păi...
- Nici un păi, vei fii plătit nu-ţi face griji.
- Am înţeles domnule Ash, vă mulţumesc.
- Poţi să te retragi.
Slujitorul nu mai aşteptă ca stăpânul său să se pronunţe a doua oară, făcu o plecăciune după care se şi făcu nevăzut.
Mâncă ca un rege, însă nu uită ca avea treburi importante de îndeplinit. Acum că era singur în casă, se ridică de la masă luând telefonul în mâna dreaptă. Formă un număr, iar de la celălalt capăt îi răspunse o voce un pic răguşită. Ash întrebă dacă pachetul era gata pentru a fi livrat.
- Sigur că da, ne vedem la locul stabilit într-o oră, fu răspunsul interlocutorului, după care închise.
O porni pe holul larg ornat cu lambriuri de jur împrejur, până ce ajunse în bibliotecă. Împinse cartea cu scris verde şi un hârjâit al unei uşi ce se deschise tulbură liniştea încăperii. Se duse şi îşi umplu geanta cu tot ce îi trebuia după care luă şi servieta neagră ce fusese pregătită cu cinci zile înainte şi porni spre maşină. Înainte de a ieşi din casă activă sistemul de alarmă şi cu scârşâit de roţi părăsi conacul. Şi cum era mare amator de adrenalină, avea mania vitezei. Ajunse la marginea pădurii mult mai devreme. Se dădu jos din maşină şi trase adânc aer în piept.
- Dap, aer curat, murmură pentru sine.
Îşi scoase o ţigare şi o aprinse trăgând din ea cu poftă. Se aşeză pe capota maşinii şi se puse pe aşteptare. Vremea începuse a se schimba, erau urme că în curând o ploaie îşi va face apariţia. Desisul pădurii foşnea în bătaia vântului ce creea astfel atmosfera începutului tragic al evenimentelor ce aveau să vină. Undeva în depărtare un mic nor de praf lăsat în urmă de o maşină începu a se mării din ce în ce, până când într-un final se opri lângă el. Din maşina neagră îşi făcură apariţia doi indivizi cu ochelari de soare şi îmbrăcaţi în parpalace negre. Cum îl văzură îl salutară şi zâmbind îl indemnară să meargă spre portbagaj. Fiinţa era legată la ochi cu o batistă iar braţele erau prinse la spate cu o frânghie de nailon. Prizoniera era o fetiţă sub floarea vârstei, inocentă şi pură aşa cum ceruse el. Nu se zbătea şi nu se mişca deloc. Deziluzionat Ash crezu că este moartă deja."
"Pânza baldachinului se unduia uşor în ritmul vântului mângâietor al dimineţii. Camera era acum scăldată de razele blajine ale soarelui. Somnoros din firea sa, ca în fiecare dimineaţă, îşi deschise leneş pleoapele şi fu izbit de acea invazie a luminii, ce îi provocă o mică durere în ochi. După câteva bolboroseli în sinea sa, se ridică pentru a coborî din pat. Privirea îi fugi la fereastră şi observă că aceasta era deschisă. Din câte îşi amintea o închisese înainte să adoarmă, sau fusese prea obosit să mai facă acest lucru? Nu prea îşi dădea seama acum. Deveni un pic cam circumspect şi aruncă o privire împrejurul său. Măsuţa pe care era aşezată fructiera frumos ornamentată zăcea neîncepută aşa cum o lăsase aseară. Restul statuietelor şi obiectele de artă rare cu care îşi decorase camera păreau a fi la locul lor. În fine, nu avea rost acum să-şi reaminteasca datorită căror fapte i se datorau bogăţiile pe care le stăpânea şi se lăfăia în ele. Observă lumina lampadarului aprinsă şi îşi dădu seama că somnul îl furase aseară mult prea devreme pentru a încheia ziua aşa cum se cuvenea. Apăsa butonul şi lumina artificială dispăru ca şi cum n-ar fi fost acolo. Îşi luă papucii auriţi în picioare şi coborâ de la etaj îndreptându-se spre baie. Pe hol fu întâmpinat de galantul majordom gata oricand a-i sta la dispoziţie:
- Bună dimineaţa domnule Ash. Aţi dormit bine?
- Da Richard, mulţumesc.
- N-am îndrăznit să vă deranjez mai devreme de cât era cazul, chiar acum aveam de gând să urc la dumneavoastră.
Îşi aranjă voalant papionul şi adăugă:
- Mă duc să pregătesc micul dejun, vă rog să mă iertaţi.
- Sigur, te rog, o să vin şi eu îndată.
Apropiindu-se de baie, o senzaţie stranie îl învălui. În timp ce se spăla simţi o răcoare la ceafă şi un mic şuierat în ureche. Întoarse din instinct privirea înapoi... însă nimic, şi îşi reluă spălatul. Marginile oglizii prinseră a se aburi uşor şi nişte cuvinte scrise cu sânge ocupară locul din mijloc. Ash înţelese mesajul şi rosti în şoaptă:
- Nu acum Demonule, avem timp, spuse printr-un oftat scurt.
Silueta unei umbre neagre asemeni unui înger cu corniţe se materializă lângă el.
- Cel mai târziu în noaptea asta Ash trebuie să-mi dai ce este al meu, se auzi vocea groasă a entităţii poruncindu-i pe un ton supărător.
- Da nu incape îndoială, am înţeles, voi începe să fac pregătirile.
- Bun Ash, vezi să nu mă dezamăgeşti, după care umbra se şi evaporă pe nesimţite.
Coborâ jos în living unde bunătăţile calde preparate de Richard îl aşteptau îndemnându-l îmbietor să le devoreze cât mai repede. Se opri lângă Richard şi-l bătu uşor pe umăr:
- Dragul meu, o să vreau să îţi iei liber vreo două zile începând de acum.
- Păi...
- Nici un păi, vei fii plătit nu-ţi face griji.
- Am înţeles domnule Ash, vă mulţumesc.
- Poţi să te retragi.
Slujitorul nu mai aşteptă ca stăpânul său să se pronunţe a doua oară, făcu o plecăciune după care se şi făcu nevăzut.
Mâncă ca un rege, însă nu uită ca avea treburi importante de îndeplinit. Acum că era singur în casă, se ridică de la masă luând telefonul în mâna dreaptă. Formă un număr, iar de la celălalt capăt îi răspunse o voce un pic răguşită. Ash întrebă dacă pachetul era gata pentru a fi livrat.
- Sigur că da, ne vedem la locul stabilit într-o oră, fu răspunsul interlocutorului, după care închise.
O porni pe holul larg ornat cu lambriuri de jur împrejur, până ce ajunse în bibliotecă. Împinse cartea cu scris verde şi un hârjâit al unei uşi ce se deschise tulbură liniştea încăperii. Se duse şi îşi umplu geanta cu tot ce îi trebuia după care luă şi servieta neagră ce fusese pregătită cu cinci zile înainte şi porni spre maşină. Înainte de a ieşi din casă activă sistemul de alarmă şi cu scârşâit de roţi părăsi conacul. Şi cum era mare amator de adrenalină, avea mania vitezei. Ajunse la marginea pădurii mult mai devreme. Se dădu jos din maşină şi trase adânc aer în piept.
- Dap, aer curat, murmură pentru sine.
Îşi scoase o ţigare şi o aprinse trăgând din ea cu poftă. Se aşeză pe capota maşinii şi se puse pe aşteptare. Vremea începuse a se schimba, erau urme că în curând o ploaie îşi va face apariţia. Desisul pădurii foşnea în bătaia vântului ce creea astfel atmosfera începutului tragic al evenimentelor ce aveau să vină. Undeva în depărtare un mic nor de praf lăsat în urmă de o maşină începu a se mării din ce în ce, până când într-un final se opri lângă el. Din maşina neagră îşi făcură apariţia doi indivizi cu ochelari de soare şi îmbrăcaţi în parpalace negre. Cum îl văzură îl salutară şi zâmbind îl indemnară să meargă spre portbagaj. Fiinţa era legată la ochi cu o batistă iar braţele erau prinse la spate cu o frânghie de nailon. Prizoniera era o fetiţă sub floarea vârstei, inocentă şi pură aşa cum ceruse el. Nu se zbătea şi nu se mişca deloc. Deziluzionat Ash crezu că este moartă deja."
Partea a doua o veti putea citi in urmatoarea postare. Nu ratati si bineinteles sunteti invitatii mei la sugestii, pareri, critici sau orice altceva doriti voi.
