Inarmat doar cu un condei am pornit la drum
Sa astern cuvinte dupa cuvinte pana iese fum
Nu stiu cum, dar eu unu' tot am sa v-o spun
Sunt de mult in treaba asta, nu e chiar de acum.
Dusmaniti-ma cu totii, si va pierd lejer in spate in catun
Fiindca tot ce scriu acuma bun si chiar ce spun
E doar sa va arunc praf in ochi simplu si profund
Nu v-a mers si ati ramas doar simplii profitori de rand
De asta tot ce dau din suflet si din gand va trimite la pamant.
De la mine ati invatat multe
Si tot de la mine ati copiat pe rupte
Iar pentru asta nu veti ajunge niciodata niciunde
Pentru ca unu singur e DragonAthus si nu minte
Cand spune ca prin rime si cuvinte va trimite
Fix unde va e locul, direct in linte
V-o trage direct la tinte, tineti asta minte.
Am armele-mi proprii din vocabulare masluite
Si daca crezi ca poti da efecte pe ritmul cel mai fierbinte
Doar visezi... stai cuminte
Asculta la mine: Nu te prinde!
N-ai tu gloantele vrajite ca injunghierea aspra a alor mele cuvinte
Ce iti perforeaza rece si rapid toata mintea si te stinge.
Si daca crezi ca asta este totul, ai pierdut
Asta e micul inceput la al tau sfarsit.
Fiindca tu doar incerci si te scremi ca sa intri in cosciug
Am pornit la drum si posed chiar si un tun
E cam mare, n-are rost sa mai tai din el acum
Dar ti-l fac tie cadou fix in fund.
Pentru toti ofticosii si ofticoasele care isi sufla mucii in batista
Versurile astea au fost scrise ca sa nu uitati ca JE inca mai exista
Si va exista ca obuzul de dimineata ce la rasarit va viziteaza.
Cam atat ca mi s-a cam acrit sa va pun la zid
Iar acum in incheiere, in loc de la revedere
Am fost si voi fi
Cel care este, si nu voi muri
Iar cand soarele va rasari
Iar cand soarele va rasari
Sa va pregatiti pieile ca stiti ca voi veni
Si din nou va voi terfeli.
